Internetul, sursă de manipulare și dezinformare în era digitală

Distribuie!

Astăzi, Internetul prin intermediul rețelelor de socializare (Facebook, Twitter ) este cel care răspândește știri în mediul online care ulterior ajung în diferite comunități. Știrile pot fi adevărate, respectiv false (fake news), acestea din urmă sunt cele care influențează și manipulează populația prin anumite zvonuri false ce reprezintă informații prezentate drept adevărate fără a exista posibilitatea să li se verifice corectitudinea.

Unele știri false conțin idei conservatoare răspândite în rândul liberalilor. Astfel apare confuzia din spațiul politic cum s-a întâmplat și cu o știre potrivit căreia Papa îl susținea pe Donald Trump în campania sa prezidențială din 2016 din SUA. Acest mod reprezintă o tehnică de manipulare prin care se creează derută în rândul populației.

Așadar, minciuna a devenit cel mai convenabil adevăr, iar sintagma „Spune adevărul puterii” a ajuns „Spune mulțimii ce vrea să audă.” Oamenii nu au răbdarea sau curiozitatea să verifice dacă o afirmație făcută în presă este sau nu adevărată deoarece opinia publică reacționează emoțional și consideră că dacă ceva a fost afirmat la TV sau în ziare, implicit este și adevărat.

În trecut, dezinformarea reprezenta „un amestec de fapte și opinii, de pseudo-fapte și interpretări extravagante, actualități și istorioare, zvonuri, minciuni, povești, mituri, teorii conspiraționiste – totul însoțit de fotografii, caricaturi, meme, filmulețe care ilustrează sau distorsionează textul etc.” Astăzi se produce un fenomen pe care l-am putea denumi „dezinformarea digitală a noii generații” care a pus la un loc toate pseudo-faptele și teoriile conspiraționiste enumerate mai sus prin apariția rețelelor de socializare. Conform site-ului ziare.com, această amplificare tehnologică are loc prin cel puțin trei mecanisme:

  1. Comportamentul nostru digital pe platformele sociale adică orice reacție a noastră pe platformele sociale contribuie la amplificarea conținutului cu care interacționăm (orice like, react, comment, share, tweet, retweet, friend, unfriend, block, follow, unfollow);
  2. Bots, conturi fabricate, trolls, fake writers, fake followers, generare automata de engagement (like-uri, reacții, comentarii, distriburi);
  3. Algoritmi, big data, segmentare de precizie, behavioral data-driven persuasion, psychographics profiling, în sensul că știrile ne „aleg” pe noi, pe baza citirii, de către algoritmi, a comportamentului nostru digital, a preferințelor pe care ni le exprimăm cu atâta ușurință în mediul online. 

Mesajele din mediul digital, de pe platformele sociale vin țintit către noi, ținând cont de profilul nostru digital, de amprenta digitală pe care o consolidăm – conștient sau nu – cu fiecare click. Un astfel de exemplu de citire a preferințelor digitale este și scandalul Cambridge Analytica versus Facebook când firma britanică a prelucrat ilegal date a milioane de conturi și de profiluri online de Facebook și le-a folosit pentru a controla conținutul alegătorilor din feed în favoarea campaniei lui Donald Trump din 2016.

În zilele noastre, Internetul a devenit indispensabil mai ales în rândul adolescenților care petrec mult timp pe rețelele de socializare sau pe aplicațiile de pe propriul smartphone. A fost realizat un sondaj cu participați care au acceptat să stea fără internet timp de două săptămâni, după numai două zile unii dintre ei deja „se simțeau ciudat”, iar după cinci zile au renunțat la acest sondaj. Astfel, un număr foarte mic de persoane au rezistat, dar au declarat că nu ar mai dori să repete această experiență. Oamenii devin din ce în ce mai dependenți de Internet și consideră că pot afla orice din mediul online, de la știri până la rețete culinare și muzică sau sport, aceștia consideră că găsesc totul acolo. 60% dintre utilizatorii regulați ai Internetului, declară că acesta a redus numărul de ore petrecute în față televizorului și o treime susțin că își petrec din ce în ce mai puțin timp citind ziarele clasice.

INTERNETUL, O „CAPCANĂ” A SECOLULUI XXI

Internetul este asemănător cu o capcană pentru unii. Este foarte dezorganizat, iar structura lui este foarte diversificată astfel încât de multe ori se pot obţine informaţii eronate mult prea ușor. Rareori exită o restricție în mediul online în funcţie de vârsta celui care caută o anumită informație, oferindu-se un conținut specific aşa cum ar trebui să fie de exemplu pentru copiii de până la 10 ani, insă nu pe toate site-urile se întâmplă asta.

Un alt lucru care duce la dezinformare în societatea de astăzi este faptul că adolescenții își procură din ce în ce mai mult informațiile pentru teme și nu numai din mediul online, în loc să meargă la bibliotecă și să caute într-o carte sursele de care au nevoie pentru a redacta un anumit eseu. În schimb aceștia preferă să dea copy-paste la un referat gata făcut de pe un anumit site, fără ca măcar să verifice cât de adevărate sunt acele lucruri găsite acolo. În acest mod, aceștia nu riscă să găsească doar informații eronate care îî dezinformează cu totul fără să fie conștienți de acest lucru, ci riscă și să plagieze copiind informațiile de pe anumite site-uri protejate prin fenomenul de copyright. Toate acestea duc și la ceea ce am putea numi „a brain washed society” (societate spălată pe creier) pentru că oamenii tind să creadă cam tot ceea ce citesc pe Internet sau tot ce aud la televizor (după cum spune și zicala „Nu minți poporul cu televizorul!”), fără să se deranjeze să caute dacă acele informații sunt corecte sau nu.

Astfel, până și politicienii și-au dat seama cât de vulnerabili pot fi oamenii în mediul online și vor continua să profite de noile tehnologii pe care rețelele de socializare le oferă pentru a influența alegătorii în diferite alegeri fie ele parlamentare sau prezidențiale etc.

Modul în care Cambridge Analytica a colectat datele a peste 50 de milioane de utilizatori de Facebook, transformându-le într-o armă politică unică prin care s-a urmărit transmiterea de reclame politice personalizate către votanţii din SUA este doar un exemplu de manipulare în masă care ar trebui să tragă un semnal de alarmă internauților care folosesc rețele sociale precum Facebook. Aceștia ar trebi să fie mult mai atenți ce poze sau informații publică online și mai ales ce aplicații oferite de Facebook utilizează pentru a le restricționa accesul dacă ceva nu li se pare în regulă.

În concluzie, în societatea actuală când cam „tot ce zboară se mânâncă”, Internetul reprezintă mai mult un element negativ, decât unul pozitiv, iar mediul online și site-urile de presă sunt principala sursă de unde oamenii își iau informațiile, unele poate mai eronate ca altele.

Autor: Georgiana Bianca Balan

sursa: laboratormedia.wordpress.com

  • 2
  •  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.