De ce s-au supărat americanii. Ce modificări aduse legilor justiției au provocat îngrijorarea Departamentului de Stat al SUA

De ce s-au supărat americanii. Ce modificări aduse legilor justiției au provocat îngrijorarea Departamentului de Stat al SUA

Distribuie daca ti-a placut!
Statele Unite constată cu îngrijorare că Parlamentul României are în vedere o legislație care ar putea submina lupta împotriva corupției și ar putea slăbi independența justiției din România.
Aceasta legislație, propusă inițial de Ministerul Justiției, amenință progresul pe care România l-a făcut în ultimii ani, de a construi instituții judiciare puternice, protejate de intervenția politică. Ȋndemnăm Parlamentul României să respingă propunerile care slăbesc statul de drept și pun în pericol lupta împotriva corupției”. Acesta este comunicatul Departamentului de Stat al SUA, transmis la 27 noiembrie 2017.
Când America spune că este îngrijorată, lucrurile devin extrem de serioase. Oricare ar fi subiectul. Ȋngrijorarea Americii nu poate fi niciodată ignorată.
De aceea, este important să încercăm să aflăm motivele îngrijorării. Ce anume i-a supărat pe americani. Pe internet sunt publice toate înregistrările audio-video ale ședințelor „comisiei Iordache” – Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției. Sunt 22 ore de filmare. Cam cât două sezoane din serialul Berlin Station.
Sunt convinsă că, înainte de a emite comunicatul, specialiștii din Departamentul de Stat al SUA au vizionat, la rându-le, aceste imagini. Cu subtitrare. Pentru că înregistrările sunt extrem de  importante: dincolo de prognoze, interpretări și informații din alte surse, ele probează (sau nu) direcția și intenția legiuitorilor.
Lustrație în magistratură și eliminarea agenților serviciilor secrete  
Ȋn comisia condusă de deputatul PSD Florin Iordache NU se discută despre modificarea Codului Penal, micșorarea pedepselor sau redefinirea infracțiunilor de curupție. Se discută despre modificarea și completarea „legilor justiției” (legile 303/2004, 304/2004 și 317/2004). Principiul declarat este cel al separării carierelor judecătorilor și procurilor. Principiu cu care Consiliul Superior a Magistraturii (CSM) s-a declarat deja „de acord, în limite constituționale”.
Dezbaterile pe acest subiect au început oficial în ziua de 15 noiembrie, după ce au fost primite avizele de la CSM, Guvern și Consiliul Legislativ. La lucrările comisiei au fost prezenți deputați și senatori ai PSD, ALDE, UDMR și din partea Minorităților. Opoziția a fost reprezentată constant de USR și, sporadic, de PNL.
Abia miercuri, 22 noiembrie, s-a trecut la dezbaterea și adoptarea amendamentelor propuse pentru modificarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Liberalii au plecat din sală, în semn de protest.
Pentru definirea independenței procurorilor, s-a modificat alin.(1) din art.3 al Legii 303/2004 („procurorii numiți de Președintele României se bucură de stabilitate și sunt independenți, în condițiile legii”) și au fost inserate în proiectul de lege prevederile art.132 din Constituție: „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.”
Apoi, a fost votat amendamentul propus de Asociația Magistraților din România (AMR) și însușit de PSD, ALDE și UDMR, conform căruia judecătorii și procurorii înregimentați în poliția politică de dinainte de ’89 vor fi excluși din magistratură. Amendamentul a fost adoptat, iar art.6, alin.(2) ind.2 prevede că „Apartenența ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, are ca efect eliberarea din funcția deținută.”
Ȋn forma actuală, legea 303/2004 prevede că „judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.”
Când spui „servicii de informații”, te referi doar la SRI și SIE. Prea puțin, au considerat parlamentarii care, la propunerea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR) – propunere preluată de PSD, ALDE și UDMR -, au modificat art.7 din proiectul de lege, astfel încât:
„(1) Judecătorii, procurorii, magistrații – asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora, personalul auxiliar de specialitate si personalul conex personalului de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații.
Textul completr pe: activenews.ro
Facebook Comments
  •  
  •  
  •  

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.